I: Avem uneori apa cam la 2m sub nivelul curtii, ne inunda si beciul. Ce solutii de montare a unei fose septice exista?

R:   Este o situatie mai delicata. Pentru un raspuns competent trebuie vazut de unde provine apa. Poate fi de la un lac adiacent cu nivel variabil sau fix, poate fi de la panza de apa freatica, sau cum se intampla mai nou in unele zone, din baltirea apei din vecinatati si pe principiul vaselor comunicante ajunge la subsolul dvs. Doar e democratie: tot omul isi poate fora cate puturi doreste si la ce adancime doreste, fara sa ceara avizul cuiva.  

I: Am o fosa betonata cu capacitatea de 12mc, casa din mediu rural,  fiind locuita de 6 persoane. Nu mai am nervi sa ma tot rog de vidanjori in fiecare luna, sunt mereu ocupati sau au masina defecta iar preturile cresc in fiecare luna.

R:   Nimic iremediabil, putem adapta fosa, dupa cum e situatia la dvs, un rezervor final si un dren, astfel ca sa o vidanjati odata la 5-8 ani. Facem in mod curent asta, lucrarea costa in jur de 3.000 lei si se poate executa in 3 zile. In prezent, la un consum normal la 6 persoane fosa dvs trebuie vidanjata cam la 1,5 luni (cate 3 vidanje) socotind un coeficient de umplere de 80%. Aceasta investitie se recupereaza in 6-8 luni.  

I: Am un put uscat, in ultimul timp il vidanjez tot mai des. Se mai poate remedia ceva?

R:   Este de fapt reluarea uneia din intrebarile de mai sus. Puturile uscate au fost utile cand aduceam apa in casa cu galeata si ne spalam cu mare economie. Capacitatea puturilor uscate de drenare in sol a apelor menajere  este minima. Acum mai tot omul isi trage apa in casa de la put sau de la retea, acolo unde exista; toata lumea face baie iar rufele se spala la masina automata. Deci puturile nu mai pot drena in sol decat partial apele menajere. Da, exista solutii de realizare a unor adaptari astfel ca vidanjarea sa poata fi facuta la 14-18 luni. Specialistii nostri va pot ajuta.  

I: Cum se fac interventiile la fosele septice?

R:   Vidanjarea se face de un vidanjor specializat, echipat cu tot ce este necesar. La fosele septice vechi din cauza grasimilor se infunda racordul de intrare si unii proprietari de case se aventureaza in interiorul fosei pentru curatarea acestora. Atentie!! pot surveni accidente mortale! Este o operatiune pe cat de banala si usoara, pe atat de riscanta. Se stie ca in fosele septice urmare actiunii unor bacterii anaerobe se realizeaza separarea apei de grasimi si namoluri; in acest context se creaza diverse gaze: metan, hidrogen sulfurat, mono si bioxid de carbon, etc. Cu gazele usoare desi ard iar acumulate explodeaza, nu-i problema, se elimina imediat cu mare viteza prin cea mai mica fisura, practic ele nu raman in fosa. Problema sunt gazele mai grele ca aerul care raman in fosa si atunci cand cineva coboara inauntru se axfisiaza rapid; alt cineva incearca sa-l salveze si ramane si el acolo...... Se cunosc destule accidente in mai toate tarile.  Deci, daca trebuie sa intrati in fosa, legati-va cu o franghie si rugati pe cineva sa va asiste din exterior sau si mai bine apelati la un cunoscator.  

I: Ce pot face ca sa-mi vidanjez fosa mai rar? Am o fosa din beton dar cand am construit-o nu i-am turnat si fundul. Acum o vidanjez lunar. Se mai poate face ceva?

R:   Idea dvs a fost ca apa rezultata sa se scurga natural in sol. Apele menajere contin in afara de apa, substante solide si grasimi. Capilaritatea solului a fost compromisa: la inceput apele s-au scurs in sol dar in timp acesta s-a colmatat cu grasimi si subsatante solide. Acum fosa dvs functioneaza ca una cu fundul betonat adica este perfect etansa si trebuie sa o vidanjati odata sau de doua ori pe luna, vidanjare care costa practic cat incalzirea casei. In sine ideea nu-i rea, numai ca are cateva inconveniente si anume: Primul este ca scurgerea apelor de fosa in sol nu mai este acceptata de organele de protectie a mediului decat pentru mediul rural sau urban. Al doilea este ca nu ati luat masuri de separare a grasimilor si substantelor solide inainte de a trimite apa in sol. Da, de la caz la caz exista solutii de remediere astfel ca sa vidanjati fosa la 14-18 luni. Apelati cu incredere la specialistii nostri.  

I: Fosa mea de beton trebuie vidanjata si de 2 ori pe saptamana in perioadele ploioase. Daca nu o vidanjez, apele uzate refuleaza in subsol. Ce s-a intamplat si ce ar trebui sa fac?

R:   Casa a fost cumparata "la cheie" in urma cu 2 ani de catre un distins parlamentar. Am gasit la fata locului: o canalizare adanca de 2m, o fosa realizata din tuburi de beton cu Ø1000, adanca de 5m, iar in mijlocul acestora un put care se continua inca cativa metri pana la panza de apa freatica. Pe partea cealalta a casei bine inteles putul de apa la 8-9m adancime, deci tot panza de apa freatica!!! Din nefericire situatia este de necontrolat si nu este singulara: fara a da nume, am intalnit-o in cateva din cartierele noi din jurul Bucurestiului. Nu comentez ca aceasta "solutie"  se regaseste si in Bucuresti, zonele fara canalizare; dar macar aici exista retea de apa potabila... Clientul meu mi-a zis ca nu bea decat apa minerala; i-am replicat ca spalatul vaselor, al rufelor, spalatul pe dinti, gatitul, se fac totusi cu apa din put. Ce s-a intamplat? Un an "solutia"  a functionat, dar din cauza ca nu s-a luat nici o masura de separare a grasimilor si mai ales a rezidurilor de la detergenti (acestia devin de consistenta sapunului de casa), acestea au colmatat putul, iar apele menajere la care s-a adaugat imbibarea cu ape de ploaie a solului, depasind capacitatea de absorbtie a putului. Cum se rezolva? Cu dren adiacent sau, mai explicit, un dren la aproximativ 1m sub nivelul canalizarii. Alta solutie este cu dren de suprafata in care se pompeaza numai apa curata din fosa.  

I: Fosa mea trebuie vidanjata si de 2 ori pe luna. Ce s-a intamplat si ce ar trebui sa fac?

R:   Pe locul unde s-a ales amplasamentul fosei, cu ani inainte, a fost un put absorbant (tot un fel de fosa). Din cauza grasimilor deversate si trimise direct in sol, capacitatea de absorbtie a acestuia s-a diminuat subsatantial, capilaritatea pamantului pe acea zona a fost definitiv compromisa. Pentru remediere exista doua solutii: prima: de realizare a unui dren suplimentar cat mai departe de acea zona cu sol compromis in totalitate si a doua: de pompat apa rezultata din zona finala catre o alta parte a curtii unde sa o folositi pentru irigarea gradinii. Un bioactivator sau biosept de fosa ar fi si el util dar va avea un efect temporar.  

I: Am fost intrebat de un client daca se poate amplasa fosa ecologica sub garajul de la intrarea in curte, cu gurile de vidanjare in garaj.

R:   In principiu se poate orice, dar cu anumite restrictii. Opinia mea este sa nu se amplaseze in garaj. Din fosa ecologica se degaja printre altele si gaze mai usoare ca aerul: metan, hidrogen, hidrogen sulfurat. Acestea sunt gaze inflamabile si in anumite concentratii chiar explozibile. Daca la o amplasare exterioara aceste gaze se raspandesc in atmosfera cu o mare viteza ascensionala, intr-un garaj trebuiesc luate masuri serioase de siguranta impotriva acumularii lor. Nu le enumeram deoarece nu fac obiectul acestui site.  

I: O intebare pe care o pun multi clienti: ce panta si ce diametru trebuie sa aibe conducta dintre casa si fosa septica.

R:   O panta de 5mm/m este suficienta, iar conducta pentru evacuarea apelor uzate Ø110mm. Vorbim aici de fosa ce deservesc grupuri de 5-20 persoane. Precizam un lucru important: conductele cu diametre mai mari sunt cele mai susceptibile de a se colmata; practica a dovedit-o de multe ori. Explicatia simplista: la o simpla evacuare de la wc, apele uzate nu ating viteza de autocuratire in conductele cu diametre mari, materialele solide raman pe conducta, in timp se intaresc si de aici la infundarea tevii nu mai e mult. Proiectantii sunt obligati sa calculeze viteza de autocuratire pentru debitele specifice fiecarei locatii, nu comentez ca inca sunt prea multe locuinte fara proiecte.  

I: O situatie des intalnita la unele fose de beton este adancimea mare a acestora, de multe ori  4m sau mai mult. Sunt intrebat daca se poate adapta un dren acestora.

R:   Nu comentez motivele care au dus la asa o adancime mare si nici faptul ca atunci cand se va instala canalizarea pe strada s-ar putea ca fosa sa fie sub nivelul acesteia. Da, se poate evacua fosa intr-un dren de suprafata cu ajutorul unei pompe de ape uzate. In ultimii ani am implementat acesta solutie cu rezultate f bune. Lucrarea "la cheie" costa in jur de 3.000 Ron.  

I: Am montat o fosa septica de 6mc din fibra de sticla. La ultima vidanjare era stricata si abea s-au extras 2mc din ea.

R:   Va pot spune ca nu sunteti singurul in aceasta situatie. Aceasta fosa, in principiu ar trebui montata intr-o cuva de beton si de acolo mai departe de realizat un drenaj adecvat. Din discutiile avute am inteles ca dvs ati ingropat rezervorul la o adancime de peste 3m si l-ati acoperit cu pamant. La ploi apele pluviale si din curte si de pe acoperis au ajuns in zona fosi, pamantul de deasupra cesteia devenind ud si deci foarte greu. Probabil ca rezervorul a cedat sub presiunea greutatii pamantului. Desi este extrem de frustrant si de deranjant, nu vad ca solutie decat desgroparea rezervorului si montarea conform instructiunilor, eventual daca rezervorul mai este in garantie sa negociati cu fabricantul inlocuirea sa. Aparent costul rezervorului este mai mic dar montat intr-o cuva de beton echivaleaza cu a face o fosa clasica de beton.  

I: Am fost chemat la o fosa aproape identica cu  cele facute de noi. Fosa nu facea fata unui debit de ape uzate provenit de la max 3 persoane.

R:   Era o greseala de montaj facuta de o firma care a copiat tehnologia noastra. Societatea noastra are o echipa foarte specializata care asambleaza fosele FSV A. Aceste fose nu le vindem decat "la cheie" chiar daca asamblarea pare simpla. Orice abatere de la tehnologia de montaj poate genera o functionare defectuasa. Concluzia: nu apelati la pseudospecialisti chiar daca pretul pare mai atractiv.  

I: O fosa adanca la -1,6m la Mogosoaia intr-o zona mlastinoasa acoperita cu umplutura de deseuri de la demolari.

R:   O lucrare dramatica. Prima dificultate: sapatura la -2,8 m a fost posibila numai cu escavatorul apa care era la nivelul lacului (-1,7m). A doua dificultate: umplutura de deseuri din demolari a generat o groapa cu suprafata de 10mp in loc de 3mp, deci un capac f mare. A treia dificultate si cea mai grava: practic panza de apa este cu numai 10cm sub nivelul canalizarii, orice crestere de nivel a lacului va face canalizarea inutilizabila. Din fericire apele care circula sub pamant, asa cum vin asa si pleaca; fosa va functiona normal chiar si in aceasta limita de 10cm. Daca nivelul apelor va mai creste cumva, singura solutie viabila si realista va fi pomparea.   

I: Am cumparat casa cu o fosa construita din boltari, credeti ca voi avea probleme?

R:   Da, veti avea. In primele luni, pana la relizarea unui nivel de echilibru al apelor uzate, vor apare unele mirosuri. In continuare, mirosurile vor dispare, dar dupa alte cateva luni fosa se va umple si va trebui vidanjata. Urmeaza  vidanjari din in ce in ce mai dese pana veti constata ca acest lucru va costa cat incalzirea casei....  Pentru prima perioada va recomandam folosirea unui bioactivator iar mai tarziu realizarea unui dren adiacent, lucrare pe care o facem in mod curent si costa ,,la cheie" 3.000 lei inclusiv TVA.  

I: Drenul fosei nu mai face fata consumului zilnic de ape uzate.

R:   Din pacate situatia se repeta: iar o fosa facuta de "amatori" din nou o hiba de montaj. Ba mai mult, am observat ca o parte din informatia de pe situl nostru este preluata de altii dar in mod trunchiat si neprofesionist. Din pacate pentru client lucrarile de remedierile sunt dificile si scumpe; in acest caz chiar am refuzat contractul. Am facut in ultimii 7 ani peste 300 de fose septice si n-am avut probleme.  

I: Drenul fosei nu mai face fata consumului zilnic de ape uzate.

R:   La fata locului am constatat ca fosa nu lucra bine desi nu a fost folosita decat 6 luni: in prima treapta de epurare era o crusta groasa si rigida de grasime care nu a cedat nici la vidanjare, iar in tubul final de drenaj erau resturi solide. Am constatat ca nedigerarea substantelor solide, toate biodegradabile (grasimi, hartie, vata, detergenti, textile), nu avea loc. Am mai constatat ca locatarul montase o instalatie de dedurizare a carei purje se descarca in fosa. Aici era cheia problemei: fosele se fac pentru ca apele uzate sa fie descompuse in noroiuri, grasimi si gaze, iar purja de la instalatia de dedurizare e de fapt o saramura de NaCl (sare de bucatarie - cel mai eficient conservant), care descarca in fosa afara de apa, cam 10-25kg de sare lunar. Daca ne gandim ca alimentele puse in saramura practic nu se descompun, am gasit si explicatia logica. Ba mai mult, sarea are ''calitatea" sa deterioreze si capacitatile de drenare ale solului prin colmatarea capilarelor. Concluzia: drenarea apelor sarate de la instalatia de dedurizare nu trebuie descarcata in fosa. Si atentie: problema se pune la fel pentru toate fosele, de orice model si de oricine ar fi fost facute ele!  

I: Sunt intrebat deseori care este distanta minima intre fosa si put?

R:   Raspunsul la aceasta intrebare ar trebui dat de o legislatie de mediu mai clara. Exista mai multe variante: in agreementul de mediu pe care il detinem, agreement semnat de o somitate in domeniu, regretatul prof dr  Mircea Podani, se precizeaza clar: min 10m.  In tarile avansate din Eropa aceasta distanta este de 15m. Americanii de la MIT (Massachusetts Institute of Tehnology), cea mai reputata universitate tehnica din lume, admit ca apele menajere dupa ce ies dinfose si trec printr-un strat de pamant (argila nisipoasa) de 1m, pot fi considerate pure. Din masuratori s-a constatat ca dupa ce trec prin fosa, eficienta de epurare in reducerea materiei organice exprimate in CBO₅, este de 90÷95%, iar din punct de vedere microbiologic se ajunge la un grad de reducere a bacteriilor de 99÷100%. In fine, Ordinul MS536/1997 spune ca "puturile trebuie amplasate la min 10m de orice sursa posibila de poluare: latrina, grajd, depozit de gunoi sau dejactii de animale, cotete, etc".